Acest lăcaş de cultură a avut şansa unor profesori de vocaţie, cât şi a unor absolvenţi care fac parte din elita intelectualităţii româneşti. Amintim doar o mică parte din oamenii de seamă care au trecut pragul liceului romaşcan.

În muzeul prestigiosului nostru colegiu sunt reprezentate nenumărate domenii prin valori de marcă precum literatura, pictura, muzica, ştiinţele. În ştiinţă „Roman-Vodă” are ambasadori precum Vitalie Belousov, preşedintele Societăţii de Inventică din România, Mihai Florescu, Silberg Alexandru – chimişti, autori de importante lucrări – I. C. Istrate. În muzică îi amintim pe Richard Stein (autorul binecunoscutul şlagăr „Sanie cu zurgălăi”), D.D. Botez, Mihail Jora şi Al. Zirra, Danielescu, autorul cunoscutei „Voinţa neamului”, Burado. Actori precum Ludovic Antal, Nae Roman, Sandu Sticlaru au fost elevii şcolii, ca şi oamenii de cinema şi televiziune Jean Mihail – pionier al cinematografiei şi Virgil Petrovici – specialist de recunoaştere internaţională în televiziune, laureat cu premiul Academiei Române. Literatura a fost pasiunea unor elevi roman-vodişti deveniţi celebri: Max Blecher, Virgil Gheorghiu, Ioan Iliescu, autorul unor volume bibliofile din creaţia eminesciană. Pictura a fost reprezentată cu cinste de elevi roman-vodişti ca Adrian Secoşanu, Tache Soroceanu, Constantin Isachie. Mulţi dintre foştii noştri elevi se află în universităţi americane sau europene ca profesori universitari, specialişti în companii celebre ca Phillips sau Microsoft. De asemenea, merită menţionat că elevii roman-vodişti au editat, începând cu 1889, 8 reviste şcolare între care „Şcoala nouă”, editată de Garabet Ibrăileanu şi Panaite Muşoiu.

Profesorul doctor inginer Virgil Petrovici

Profesorul doctor inginer Virgil Petrovici s-a afirmat pe plan naţional şi internaţional ca un specialist de excepţie în domeniul folosirii „luminii şi culorii” în spectacol.
S-a născut la Roman, în 1935, unde a urmat şi cursurile liceale – Liceul „Roman Vodă”.

A activat, peste patru decenii, la studiourile Televiziunii Române. A fost cel care a iniţiat primele spectacole de „sunet şi lumină” din ţara noastră. A participat la realizarea a peste 1.500 de emisiuni de televiziune, colaborînd şi la realizarea unor spectacole de teatru cu regii celebre. Se află pe genericul a peste 80 de filme documentare, seriale TV şi filme artistice de lung metraj, colaborând cu regizori mari, precum Bostan, Mihu, Pizza, Ciulei, Necşulea. A participat la realizarea iluminatului de la festivalurile „Mamaia”, „Enescu”, „Cerbul de Aur”. A participat la proiectarea şi darea în funcţiune a peste zece studiouri din ţară. Este semnatarul a peste zece volume de specialitate şi peste 25 de comunicări apărute, fiind onorat cu numeroase diplome şi medalii, interne şi internaţionale, printre care ”Who’s Who”, ”Theatrical Designers”.

Virgil Petrovici a avut ideea de a face o carte-document despre filmul „Pădurea spînzuraţilor”, care conţine scenariul regizoral al peliculei realizate de Liviu Ciulei, film premiat la Cannes, în 1965. Volumul, apărut la Editura Tehnică, Bucureşti, în 2002, este bogat ilustrat cu imagini din film şi din timpul filmărilor şi conţine nu doar decupajul regizoral, ci şi o fişă de creaţie cinematografică, numeroase interviuri şi cronici, precum şi câteva documente legate de romanul omonim al lui Liviu Rebreanu din care s-a inspirat scenaristul Titus Popovici.

S-a stins din viaţă în 2003.